Evaluare riscuri SSM și planul de prevenire și protecție

Evaluarea riscurilor SSM și planul de prevenire și protecție

Evaluarea riscurilor SSM este o obligație a angajatorului, care trebuie să o realizeze și să fie în posesia ei, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice (Legea 319/2006, art. 12 alin. (1) lit. a)). Concret, se identifică pericolele și se evaluează riscurile pentru executant, sarcina de muncă, echipamentele de muncă și mediul de muncă, pe fiecare loc de muncă sau post de lucru (HG 1425/2006, Norme, art. 15 alin. (1) pct. 1).

Pe baza evaluării, angajatorul întocmește planul de prevenire și protecție, conform art. 13 lit. b) din Legea 319/2006. Legea nu impune o metodă unică de evaluare.

Ce cere Legea 319/2006

Art. 7 alin. (4) lit. a) obligă angajatorul "să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă". Art. 7 alin. (3) leagă evaluarea de principiile generale de prevenire: evitați riscurile, evaluați-le pe cele care nu pot fi evitate și combateți-le la sursă (Legea 319/2006).

Din evaluare, angajatorul decide măsurile de protecție și echipamentul de protecție (art. 12 alin. (1) lit. b)). Apoi întocmește "un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor", pe care îl aplică potrivit condițiilor de muncă din unitate (art. 13 lit. b)). Lucrătorii desemnați sau reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în SSM au acces la evaluare (art. 17). Angajatorul consultă lucrătorii și/sau reprezentanții lor în probleme de securitate și sănătate în muncă (art. 18). Dacă lucrați cu un serviciu extern, răspunderea rămâne a angajatorului (Legea 319/2006, art. 6 alin. (2)).

Cum se face evaluarea riscurilor

Inspecția Muncii o spune direct în broșura pentru angajatori: "Nu există o metodă unică, «potrivită» pentru evaluarea riscurilor!" (ITM, întrebări frecvente, p. 5). Nici legea, nici Normele nu cer un format anume pentru documentul de evaluare. Ce cer Normele este acoperirea: fiecare loc de muncă, cu toate cele patru componente ale sistemului de muncă. Pașii generici sunt în ghidul Inspecției Muncii.

Din evaluare ies instrucțiunile proprii, atribuțiile din fișa postului, instruirea și alegerea echipamentului individual de protecție (Norme, art. 15 alin. (1)).

Evaluarea se revizuiește cel puțin în aceste situații (Norme, art. 15 alin. (3)):

• se schimbă tehnologia, echipamentele, substanțele chimice sau amenajarea locurilor de muncă;
• s-a produs un eveniment;
• se constată riscuri omise sau apar riscuri noi;
• postul e ocupat de un lucrător dintr-un grup sensibil la riscuri specifice;
• se execută lucrări speciale.

Art. 15 alin. (3) nu stabilește un termen anual.

Cine are voie să facă evaluarea riscurilor

Normele dau patru variante (art. 14): angajatorul preia personal atribuțiile, numește lucrători desemnați, are un serviciu intern de prevenire și protecție sau apelează la un serviciu extern. Sub 50 de lucrători, angajatorul poate face el însuși activitățile numai dacă sunt îndeplinite condițiile din tabel. Altfel numește lucrători desemnați, organizează un serviciu intern sau apelează la un serviciu extern (Norme, art. 16-19).

Activitățile pe care nu le puteți face cu personalul propriu se acoperă printr-un serviciu extern (art. 16-19). Anexa 5 include, printre altele, radiații ionizante, agenți cancerigeni sau mutageni, explozivi, construcții cu risc de cădere de la înălțime, pază și atmosfere explozive. Dacă în firmă se desfășoară o astfel de activitate, varianta în care angajatorul face singur evaluarea nu există.

Lucrătorul desemnat SSM e numit prin decizie scrisă și trebuie să aibă contract de muncă cu normă întreagă (art. 20-21). Are nevoie cel puțin de nivelul mediu: liceu teoretic profil real sau tehnologic profil tehnic, plus un curs SSM de minimum 80 de ore (Norme, art. 49). Cursul de 40 de ore nu ține loc de nivelul mediu cerut lucrătorului desemnat.

Conducătorul serviciului intern sau extern are nevoie de nivel superior. Acesta cere studii universitare în științe inginerești sau agricole/silvice, cursul de 80 de ore și un program postuniversitar SSM de minimum 180 de ore. Un master sau doctorat în SSM înlocuiește cele două cursuri, nu studiile de bază. Serviciul extern cu o singură persoană cere nivel superior. Abilitarea o dă Comisia de abilitare (procedura de la art. 35-45), lista e publicată de Inspecția Muncii (art. 45), iar cursurile de la art. 49-50 se fac la furnizori autorizați după OG 129/2000 (art. 51) (Norme, art. 23, 31-32, 35-45, 50 și 51).

Și "evaluatorul de risc SSM"?

Legea 319/2006 și Normele nu cer o calificare distinctă de "evaluator de risc SSM". Se aplică pregătirea cerută pentru rolul ales. Broșura Inspecției Muncii, p. 4, precizează că angajatorul nu are nevoie de cursuri de specializare în evaluarea riscurilor. Rămân însă obligatorii condițiile din art. 16-17.

Ce conține planul de prevenire și protecție

Art. 46 din Norme spune că, pe baza evaluării, se stabilesc măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură, pe fiecare loc de muncă sau post de lucru, împreună cu resursele umane și materiale necesare. Planul conține cel puțin informațiile din Anexa nr. 7. Îl analizează lucrătorii sau reprezentanții lor, ori comitetul de securitate și sănătate în muncă (CSSM), după caz, și îl semnează angajatorul.

Anexa 7 este modelul de plan de prevenire și protecție SSM. Are coloanele:

• nr. crt., loc de muncă/post de lucru, riscuri evaluate;
• măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură;
• acțiuni în scopul realizării măsurii;
• termen de realizare și persoana care răspunde;
• observații.

Jos sunt rubricile "Avizat CSSM" și "Angajator". Anexa 7 e modelul planului, nu al raportului de evaluare. Planul se revizuiește când se schimbă condițiile de muncă, apar riscuri noi sau se produce un eveniment (art. 46 alin. (1)). Angajatorul trebuie să se asigure că toți lucrătorii cunosc și aplică măsurile din plan (Legea 319/2006, art. 13 lit. f)). Lucrările pe șantiere au reguli proprii pentru planul SSM, separate de cele de aici.

Amenzi

Amenzile diferă după obligația încălcată (Legea 319/2006, art. 39):

• încălcarea art. 12 alin. (1) lit. a) și b) (evaluarea riscurilor și măsurile de protecție): 4.000-8.000 lei;
• încălcarea art. 13 lit. b) (întocmirea și aplicarea planului), printre altele: 5.000-10.000 lei;
• încălcarea art. 13 lit. f) (cunoașterea și aplicarea planului): 4.000-8.000 lei;
• încălcarea art. 7 alin. (4), printre altele: 3.500-7.000 lei.

Sumele provin din forma consolidată a legii, așa că verificați forma în vigoare pe Portalul Legislativ înainte de un control.

Puteți consulta răspunsul RegAffairs AI despre evaluarea riscurilor SSM.